joi, 11 noiembrie 2010

Dinescu

Prin februarie sau martie 1989 ascultam intr-o seara emisiunea lui Virgil Ierunca de la “Europa Libera”. Dupa cum poate cei tineri nu prea cunosc, acest post de radio era daca nu singura, cu siguranta cea mai insemnata sursa de informatie reala a vremurilor. Regimul comunist era pe duca fara insa ca noi s-o stim inca. La un moment dat marele jurnalist Virgil Ierunca a citit alaturi de exceptionala voce care a fost Alain Paruit  (niciodata nu am stiut ascendenta acestui om cu o voce cu adevarat diafana, iar curiozitatea de a-l vedea macar o data era la vremea aceea mistuitoare…) un interviu de-a dreptul apocaliptic oferit de Mircea Dinescu ziarului parizian Liberation. Interviul, pe care la vremea respectiva  l-am inregistrat pe banda magnetica si apoi l-am transcris, a aparut dupa Revolutie ca o addenda la volumul poetului “Moartea citeste ziarul”. Cred ca prin ‘90 sau ‘91 se intampla asta. Oricum, cuvintele pe care Dinescu le-a spus jurnalistului francez si rostite acuma de Paruit erau ceva cu totul iesit din comun pentru mine cel putin. Domnul Dinescu traia totusi in Romania iar curajul de a spune acele lucruri era cu adevarat fenomenal… Stiam - tot datorita Europei Libere,- ca avea probleme cu regimul politic datorita nonconformismului sau si a curajului de a spune NU atunci cand noi toti, in genunchi, spuneam DA…….Imi amintesc metaforele extraordinare, rostirea plina de har, descrierile facute regimului intr-un stil cu totul si cu totul necrutator “poetic” … Il am si acuma pe o banda ORWO ratacita cine stie pe unde prin vreun colt al bibliotecii din casa parinteasca.

 Apoi chiar pe 22 decembrie 1989 am reusit sa-l vad pentru prima data pe omul (unul dintre foarte putinii…) care infruntase regimul comunist de o duritate extrema. Marturisesc ca am fost usor dezamagit. Dar mi-a trecut repede…Mircea Dinescu tot este de atunci implicat in viata publica. A inventat Academia Catavencu, a scris nenumarate pamflete si articole prin diverse publicatii, a stat si sta pe baricadele CNSAS-ului,  a inventat ziarul Gandul alturi de Cristian Tudor Popescu, revista Plai cu boi, a pus pe harta Romaniei si de ce nu, a Europei, o localitate uitata de timp din Doljul subdezvoltat, s-a apucat de afaceri in agricultura, a devenit “mosier” cu acte in regula, bucatar talentat, realizator de filme ce includ “caterinca” la greu. Mircea Dinescu e o voce, o persoana pe care o poti uri, o poti admira dar mai presus de toate n-o poti ignora. Daca pe vremea interviului din Liberation poetul nu bifase inca patru decenii de viata, uite ca astazi domnul Dinescu implineste saizeci! Incredibil! Si cu toate astea, continua sa faca emisiuni, sa dea cu pumnul in masa atunci cand ceva nu-i e pe plac, sa se dea in stamba,  sa faca campanie electorala unuia sau altuia dintre candidati in alegeri, sa fie ….Mircea Dinescu. Din acest colt umil de jurnal electronic ii urez si eu poetului si activistului civic Dinescu -  La Multi Ani!

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Jocuri gratis

Arhivă blog